Stabilirea punctelor de control si urmarirea directiei de deplasare, a vitezei de deplasare prin studii comparative”
La altitudinea de 115 m (Gataia) cele mai multe capturi s-au inregistrat in a doua decada a lunii iulie cu o medie pe zi /capcana 1 si 2 de 70,5 ad.. Pe intreaga perioada de observatie au fost cuantificate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=2611 exemplare.
In lunile de maxima activitate (iulie, august), temperatura aerului si a solului crescatoare oarecum pana la temperatura de 30°C a determinat o crestere a nr. de adulti, iar precipitatiile abundente (50 mm) au cauzat scaderi de temperatura si implicit scaderea nr. de adulti /capcana.
La aceeasi altitudine (Simand) cel mai mare numar de capturi s-a inregistrat in trei maxime: a doua decada a lunii iulie cu o medie pe zi /capcana 1 si 2 de 66,5 ad., prima decada a lunii iulie si a doua decada a lunii august. Pe intreaga perioada de observatie au fost cuantificate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=3969 exemplare.
In general se pastreaza aceleasi reguli de corelatie ca si in cazul precedent. Viteza vantului a fost constanta, astfel ca nu putem realiza o interpretare a numarului de adulti in functie de curentii de aer. Este cunoscut din literatura de specialitate ca acestia pot influenta raspandirea si mai ales directia de deplasare.
  
Foto 10, 11, 12: Campul de observatie (Simand); Instalarea capcanelor feromonale
 
Foto 13, 14 Capturi zilnice pe capcana 1 si 2
La altitudinea de 134 m (Covasant) cele mai multe capturi s-au inregistrat in a doua decada a lunii iulie cu o medie pe zi /capcana 1 si 2 de 46,5 ad.. Pe intreaga perioada de observatie valorile totale au fost C1+C2=2132 exemplare.
Foto 15 - Capturi zilnice pe capcana 1 (Covasant)
 
Foto 16, 17 - Instalarea capcanelor; Capturi zilnice pe capcana 2 (Covasant)
La altitudinea de 140 m (Chelmac) cele mai multe capturi s-au inregistrat tot in a doua decada a lunii iulie cand temperatura aerului si a solului a fost optima fara precipitatii (o medie pe zi /capcana 1 si 2 de 70,5 adulti). Pe intreaga perioada de observatie au fost cuantificate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=3768 exemplare.
  
Foto 18, 19, 20 - Campul de observatie (Soimi), Momentul instalarii capcanei, Capturi zilnice pe capcana 2
La altitudinea de 145 m (Soimi) cele mai multe capturi s-au inregistrat in prima decada si doua decada a lunii august cu o medie pe zi /capcana 1 si 2 de 66,5 ad., respectiv 64,5 ad.. Pe intreaga perioada de observatie au fost cuantificate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=2880 exemplare.
La altitudinea de 164 m (Gura Vaii) cele mai multe capturi s-au inregistrat in prima decada a lunii august cu o medie pe zi/capcana 1 si 2 de 55,5 adulti. Pe intreaga perioada de observatie au fost cuantificate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=2220 exemplare.
 
Foto 21, 22 - Capturi zilnice pe capcana 1 si 2 (Gura Vaii)
 
Foto 23, 24 - Instalarea capcanelor; Citirea capcanei 1 (Varfurile)
La altitudinea de 228 m (Varfurile) cele mai multe capturi s-au la mijlocul lunii august cu o medie pe zi/capcana 1 si 2 de 44,5 adulti. Pe intreaga perioada de observatie au fost cuantificate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=1872 exemplare.
  
Foto 25, 26,27 - Camp de observatie (Prisaca), Citirea capcanei 1 si 2
La altitudinea de 270 m (Prisaca) cele mai multe capturi s-au inregistrat in a doua decada a lunii august cu o medie pe zi/capcana 1 si 2 de 13,5 adulti. Pe intreaga perioada de observatie au fost cuantificate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=609 exemplare.
 
Foto 28, 29, 30 - Instalarea capcanelor 1 si 2 (Resita)
La altitudinea de 323 m (Resita) cele mai multe capturi s-au inregistrat in prima decada a lunii august cu o medie pe zi/capcana 1 si 2 de 31 adulti. Pe intreaga perioada de observatie au fost insumate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=1352 exemplare.
La altitudinea de 396 m (Teregova) cele mai multe capturi s-au inregistrat in a treia decada a lunii iulie, cu o medie pe zi/capcana 1 si 2 de 18,5 adulti. Pe intreaga perioada de observatie au fost cuantificate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=647 exemplare.
 
Foto 31, 32 - Citirea capcanei 1 si capcanei 2 (Teregova)
La altitudinea de 557 m (Domasnea) cele mai multe capturi s-au inregistrat in prima decada a lunii august cu o medie pe zi/capcana 1 si 2 de 24,5 adulti. Pe intreaga perioada de observatie au fost cuantificate valorile celor doua capcane astfel ca C1+C2=804 exemplare.
  
Foto 33, 34 - Instalarea capcane intr-o cultura de porumb din localitatea Domasnea
 
Foto 33, 34 - Citirea capcanei 1 si capcanei 2 (Domasnea)
Numarul total de ccapturi la altitudini diferite
(tabel centralizator)
Localitate |
Altitudine |
Nr. total capturi |
Gataia |
115 |
2611 |
Simand |
115 |
3969 |
Covasant |
132 |
2132 |
Chelmac |
140 |
3768 |
Soimi |
145 |
2880 |
Gura Vaii |
164 |
2220 |
Virfurile |
228 |
1872 |
Prisaca |
270 |
609 |
Resita |
323 |
1352 |
Teregova |
396 |
647 |
Domasnea |
557 |
804 |
Daca urmarim valorilte tabelare (vezi tabel centralizator) putem observa ca la o altitudine cuprinsa intre 115 si 164 valorile numarului de capturi a fost oarecum mai ridicat fata de altitudini mai ridicate.
“Elaborarea unor modele partiale de raspandire in concordanta cu factorii ecologici”
In urma calculelor statistice se observa ca exista legaturi corelative pozitive intre numarul mediu de capturi de Diabrotica virgifera virgifera in raport cu:
- temperatura medie a solului;
- temperatura medie a aerului.
Corelatiile stabilite intre numarul mediu de capturi/zi si factorii climatici
|
Temperatura medie a aerului |
Temperatura medie a solului |
Precipitatiile medii |
Viteza vintului |
Nr. mediu de indivizi/Chelmac |
-0,22 |
0,71 |
-0,39 |
-0,03 |
Nr. mediu de indivizi/Simand |
-0,22 |
0,73 |
-0,40 |
0,22 |
Nr. mediu de indivizi/Covasant |
0,03 |
0,66 |
-0,36 |
0,03 |
Nr. mediu de indivizi/Varfurile |
0,50 |
0,33 |
-0,19 |
-0,05 |
Nr. mediu de indivizi/Gura Vaii |
0,37 |
0,53 |
-0,29 |
-0,09 |
Nr. mediu de indivizi/Soimi |
0,62 |
0,59 |
-0,23 |
0,12 |
Nr. mediu de indivizi/Prisaca |
0,44 |
0,40 |
-0,21 |
0,01 |
Nr. mediu de indivizi/Resita |
0,48 |
0,40 |
-0,24 |
-0,24 |
Nr. mediu de indivizi/Teregova |
0,47 |
0,45 |
-0,26 |
-0,22 |
Nr. mediu de indivizi/Domasnea |
0,50 |
0,41 |
-0,20 |
-0,14 |
Nr. mediu de indivizi/Gataia |
-0,18 |
-0,14 |
-0,03 |
0,05 |
Legaturi corelative pozitive intre numarul de indivizi capturati si temperatura aerului sau inregistrat in localitati: Soimi (0,62), Domasnea (0,50), Varfurile (0,50).
De asemenea, corelativitate pozitiva s-a obtinut si intre factorul climatic temperatura solului si numarul capturilor de Diabrotica virgifera virgifera. Aceasta relatie de corelativitate s-a realizat in localitatile: Chelmac (0,71), Simand (0,73), Covasant (0,66), Gura Vaii (0,53), Soimi (0,59).
Legatura corelativa negativa (-0,78) s-a inregitrat intre numarul de indivizi de Diabrotica virgifera virgifera si altitudine.
Ceilalti factori climatici, luati in studiu, nu au prezentat legaturi corelative cu numarul de indivizi capturati, aceasta afirmatie fiind sustinuta matematic. Pentru o mai buna vizualizare a frecventei speciei in diferite zone geografice se pot observa hartile partiale realizate in baza conditiilor climatice din punctele de observatie situate la diverse altitudini.
Harti partiale de raspandire
 
judetul Caras Severin judetul Arad
 
judetul Bihor judetul Timis
|
600-1000-indivizi de Diabrotica virgifera virgifera capturati/localitate |
|
|
|
1100-1500 indivizi de Diabrotica virgifera virgifera capturati/localitate |
|
|
|
1600-2000 indivizi de Diabrotica virgifera virgifera capturati/localitate |
|
|
|
2100-2500 indivizi de Diabrotica virgifera virgifera capturati/localitate |
|
|
|
2600-3000 indivizi de Diabrotica virgifera virgifera capturati/localitate |
|
|
|
3100-3500 indivizi de Diabrotica virgifera virgifera capturati/localitate |
|
|
|
3600-4000 indivizi de Diabrotica virgifera virgifera capturati/localitate |
BIBLIOGRAFIE CONSULTATA
- Alleman D.V., Maize pests in the USA, Maize. Ciba-Geigy, Basel, 58-63 (1979).
- Ball H. J., On the biology and egg laying habits of the western corn rootworm. J. Econ. Entomol., 50, 2, 126-128 (1957).
-
Bartlet R. J., Chiang, H. C., Field studies involving the sex-atractant pheromones of the western and northern corn rootworm beetles, Environ. Entomol., 6, 6, 853-861 (1977).
- Benoit G. R., Mostaghini S., Young R. A., Lindstrom M. J., Tillage residue effects on snow cover, soil water temparatures and frost, Trans ASAE, 29, 473 – 479 (1986).
- Benoit G. R., Young R. A., Lindstrom M. J., Freezing induced field soil water changes during five winters in west central Minesota, Trans ASAE, 31, 1108 – 1114 (1988).
- Chiang H. C., Bionomics of the northern and western corn rootworms, Ann. Rev. Entomol., 18, 47-72 (1973).
- Calkins C.O., Kirk, V. M., Effect of winter precipitation and temperature on overwintering eggs of northern and western corn rootworms, J. Econ. Entomol., 62, 3, 541-543, (1969).
- Edwards R. C., The interaction and impact of soil properties on corn rootworm, IWGO Newsletter, Wien, XXI, 1-2, 5-6 (2000).
- Ellsbury M. M., Woodson W. D., Clay S. A., Malo D., Schumacher J., Clay D. E., Carlson G. G., Geostatical characterization of the spatial distribution of adult corn rootworm emergence, Environ. Entomol., 27, 4, 910 – 917 (1998).
- Hatala- Zseller Ibolya, Szell E., Results of biological observations of Western corn rootworm in 2000 in Hungary, IWGO Newsletter, Wien, XXI, 1-2, 20-21 (2000).
- Krysan J.L., Diapause in the Nearctic species of the Virgifera group of D., Ann. Entomol. Soc. Am., 75, 2, 136-142 (1982).
- Riedell W.E., Sutter G.R., Soil moisture and survival of western corn rootworm in feeld plots, J. Kans. Entomol., Soc., 68, 80-84 (1995).
- Spike B. P., Tollefson, J. J., Westerncom rootworm (Coleoptera: Chrysomelidae) larvae survival and damage potential to corn subjected to nitrogen and plant density treatments, J. Econ. Entomol., 81, 5, 1450-1455 (1988).
|
